ASTEPTAM INTREBARILE DVS. PE ADRESA: sanatossifericit@nuca.org.ro

Pisicile mele inca sug, desi au 2 si 3 ani. Sug pielea mea in primul rand dar si perna, patura, etc. Intai matura cu limba bine, bine si dupa aia sug ca un bebe. Sunt femele amandoua, nesterilizate, adunate de pe strada cand erau pui. Treaba se intampla cam de doua, trei ori pe zi. Care e explicatia?Cristina Secareanu, Cluj-Napoca

Este un comportament normal, care apare uneori si in stare adulta si are functie asemanatoare cu a torsului, adica de detensionare si de semnalizare a starii de comfort fizic si psihic. Este un comportament asociat in perioada copilariei cu o stare maxima de bine si cu prezenta mamei, deci cu o stare de siguranta. Acest comportament poate sa ramana pe mai departe in dezvoltare si se va manifesta de obicei in conditii asemanatoare cu cele cu care a fost asociat de timpuriu. Atata timp cat nu este un comportament compulsiv, deci stereotipizat, adica sa fie facut cu o frecventa foarte mare indiferent de situatie, nu are de ce sa ne ingrijoreze.

Cand merg afara cu Ada, desi e extrem de incantata si nerabdatoare, nu sta sa i se puna lesa ci se invarte intr-un cerc strans, pe fund, cu ochii la lesa dar ferindu-se de ea. Sa fiu sincera de cele mai multe ori o gatui pana reusesc sa-i pun lesa dar sper ca exista si o explicatie si o metoda de… imbunatatire a situatiei ca sa nu iesim afara gata enervate, mai ales ca este in general un caine temperamental.Mara Maravela, Cluj-Napoca

In cazul Adei e vorba despre o stare de 'over-excitement' adica in momentul premergator iesirii la plimbare entuziasmul ei e atat de mare incat nu stie cum sa il rezolve. Apare un conflict intre bucuria iesirii la plimbare si lipsa entuziasmului fata de 'agatatul de lesa', deci privarea de libertate totala. Aici s-ar putea face niste exercitii de 'pus in lesa' in casa fara contextul 'iesirii la plimbare', eventual insotite de o recompensa dupa fiecare intrare in lesa.

Cainele meu, cocker, femela, 4 ani, foarte blanda si iubareata in general are urmatoarea ciudatenie: cand eu si ea ne urcam seara in pat nu prea mai e voie sa te misti si mai ales sa te indrepti spre ea, devine agresiva inclusiv cu mine, dar si cu alti oameni care se apropie de pat sau intind mana spre ea, mai exact maraie. Ce e de facut?R. Mihoc, Cluj-Napoca

Aici e vorba de un exces de comportament teritorial, care « bate tot ». Cockeritei ajunse in pat deci unde e cel mai buuuuun loc, i se vor declansa comportamente teritoriale, de aparare a acelui loc. Locul pe care ea il considera ca fiind cel mai placut este atat de stimulant pentru declansarea comportamentului de gardare, incat functioneaza ca suprastimul. Ar trebui probabil lucrat cu metoda clicului. Se ia un pix care clicaie si se va face clic de fiecare data cand cainelui i se da o recompensa (ex. o bobita de hrana, sau ceva ce ii place). Este un exercitiu de conditionare simplu. Se poate face invatarea intr-o zi, iar dupa aprox. 10 asocieri clic + bobita, clicul va capata valoare pozitiva, prin invatarea prin asociere. Buuuun, dupa ce clicul a fost invatat, se va trece la 'spargerea' treptata a comportamentului teritorial din pat...cu clicul. Cand catelusa este in pat, se vor face miscari fine spre ea, dar miscarile se vor asocia intotdeauna cu clicul (deci nu va mai trebui sa i se dea mancare ca si recompensa). Treptat, ea va transfera valenta pozitiva a clicului spre miscarile de apropiere. Sa speram ca va merge treaba!

Rhona implineste peste o luna 3 ani; in acest timp a schimbat 4 stapani (cu familiile lor), dar in fiecare familie era centrul atentiei si foarte rasfatata. La mine sta de aprox. un an din care cam 6 luni le-a petrecut la parintii mei. In luna august dupa ce a stat cu ei aprox. 1-2 luni in care ramanea foarte putin timp singura (1-2 ore/zi), iar in rest era intotdeauna cineva acasa cu ea, cu trei zile inainte ca ei sa plece in concediu a inceput sa distruga obiecte din casa:

1. ziua 1 ( a ramas aprox. 10 ore singura) - a stricat mobilier, haine
2. ziua 2 (a ramas aprox. 1 ora singura) - a stricat o geanta
3. ziua 3 - a stricat borseta cu acte si bani a tatalui fara sa se atinga de continut

Dupa simptomatologia descrisa, Rhona sufera de anxietate de separare. Este o catelusa careia nu i s-a dat ocazia sa isi formeze o baza afectiva. Altfel spus, a schimbat prea multi stapani, chiar daca a fost foarte iubita de fiecare in parte. De aceea, de fiecare data cand este lasata singura, ea prezice un abandon sau o schimbare de stapan. Comportamentul destructiv este o materializare a starii de anxietate. Noi lucram pe anxietatea de separare si incercam sa gasim metode de scadere a aparitiei acestor comportamente dezadaptative. Daca Rhona e din Cluj, am putea-o introduce si pe ea in experimentul nostru. Asta ar insemna ca Raluca sa o aduca doua zile consecutiv pe Republicii 37, unde am filma-o in 3 conditii, fiecare conditie implicand 20 de minute (nu ii facem nimic rau, doar vrem sa vedem cum reactioneaza cand e lasata singura, apoi cu o inregistrare de pe un post radio, si in sfarsit cu o inregistrare a vocii stapanului.
Cateva sugestii, care insa necesita rabdare daca Raluca vrea sa o pastreze pe Rhona:

1. nu face mare tam-tam afectiv cand pleci de acasa, incearca sa o ignori (cat poti tu) 10 minute inainte de plecare si vreo 3 minute dupa ce te intorci. Abia dupa ce se calmeaza un pic dupa venirea ta, salut-o cu drag.
2. daca ai vreme, incearca sa o obosesti cu o plimbare sau joc inainte de a pleca de acasa.
3. iti dau aici o metoda de 'spargere' a comportamentului compulsiv: ia o cutie goala de bere si umple-o cu pietricele sau lucrusoare care zornaie. Simuleaza o plecare de acasa, dar strecoara-te inapoi in casa si ascunde-te undeva de unde poti vedea ce face (daca ai aceasta posibilitate; daca nu, poti sa o inchizi in bucatarie si sa o pandesti de undeva). De fiecare data cand incepe sa distruga ceva (ii lasi tu eventual niste obiecte pe care sa le poata distruge), scuturi puternic zornaitoarea. Apoi o lasi din nou sa vezi ce face. In mod normal, se va apuca din nou de distrus. Scuturi din nou zornaitoarea. Faci acest training timp de o ora si deschizi (sau te intorci la ea) numai cand se opreste din distrus. Sper sa mearga. Trainingul trebuie facut de mai multe ori. Se numeste training de desensibilizare.
4. poti sa incerci sa lasi o inregistrare (mp3, de ex. - o putem face la noi la facultate) cu vocea ta, jucandu-te cu ea. Asta facem noi in experimentul nostru si la cativa catelusi a mers binisor treaba.
5. daca nu merge nici o tehnica comportamentala, se poate apela la ajutorul unui veterinar, adica la o medicatie anxiolitica. Dar eu sper sa mearga. Tine-ma la curent.