articol de Lucrina Ștefănescu

Câteva lucruri despre mine

Mă numesc Lucrina Ștefănescu și sunt voluntar NUCA din 2013. Sunt cercetător științific și traducător independent. Îmi place să citesc, să cos la mașină, să tricotez, să mă plimb cu bicicleta și să petrec timp cu prietenii și cu pisicile mele. Am spus toate astea nu ca să mă laud cu câte fac eu, ci ca să descurajez din start comentarii de genul „Asta nu are ce face!”. Am ce face, tocmai, dar aleg să fac și voluntariat pentru că:

Trebuie să contribuim la schimbare!

Tot auzim în ultima vreme peste tot cuvintele lui Mahatma Gandhi „Fii tu însăți/însuți schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!”. Deși pare o fraza motivațională sterilă sau una de dezvoltare personală, eu cred că este adevărată. Sunt atât de multe lucruri de făcut și toți așteptăm să le facă „cineva”. Acest cineva colectiv pot fi autoritățile, vecinii, străinii, alții, niște ființe superioare! Eu cred că acest „cineva” suntem noi: eu, tu, sora mea, fratele tău, colegii, noi toți. Dacă facem fiecare câte puțin se adună!

Iubesc animalele!

Mă întreabă câte unii de ce mă implic în chestia asta cu animalele? De ce nu cu copiii, cu bătrânii, cu persoanele cu dizabilități. Pentru că pur și simplu iubesc animalele și am decis să mă implic în domeniul asta, dar nu numai. Sunt și voluntar pentru Traducători fără frontiere unde traduc texte despre protecția mediului, aspecte medicale, ajutor umanitar, problemele emigranților etc., contribuind la diseminarea informațiilor în lume. Problema animalelor fără stăpân mi-a atins inima mai tare și am ales NUCA pentru că am văzut că implicarea mea se materializează în rezultate concrete: atâtea animale salvate, atâtea sterilizate, atâtea animale fericite după o viață mizerabilă pe străzi. E ca și atunci când donezi bani pentru o acțiune caritabilă și vezi rezultatele și știi că ai contribuit la ele. Ei bine, eu îmi donez timpul, efortul, abilitățile pentru o cauză în care cred (bunăstarea animalelor).

Cred în puterea voluntariatului!

Aici aș vrea să plec cu argumentația chiar de la definiția voluntarului. Voluntar – „care acționează de bunăvoie, din proprie inițiativă, nesilit de nimeni, în mod conștient; (despre acțiuni) care se face de bunăvoie, fără constrângere (DEX online)”. Aici nu intră sarcinile de serviciu pe care ți le dă mai marele în grad spunându-ți că nu sunt fonduri pentru ele și prin urmare trebuie să le faci voluntar. Acela nu e voluntariat. Voluntariat este când te oferi tu însăți/însuți să faci o activitate și o faci din convingere și plăcere. Și de aici vine puterea voluntariatului. Am cunoscut un expert internațional în managementul dezastrelor care, în timpul unui curs pe care l-a ținut pentru studenți, spunea că un om cu hobby și care face lucruri în mod voluntar este un profesionist tocmai pentru că se implică și îi place ceea ce face. Când faci asta nu-ți trebuie bani și nici nu simți că muncești, deși asta faci. Și încă cum!

Mi-a plăcut de voluntarii de la NUCA!

Prima mea acțiune ca voluntar NUCA a fost la maratonul de sterilizări din comuna Baciu, în septembrie 2013. Fiind nou-venită am primit cea mai ușoară sarcină: să ajut la înregistrarea animalelor în registru, să scriu etichete cu numărul animalelor, lucruri din astea simple. Am rămas impresionată de implicarea celorlalți, cu mai multă experiență la maratoane de sterilizări decât mine. Văzându-i pe ei cât munceau am început și eu să fac mai mult decât prevedea „fișa postului” meu. Până la sfârșitul zilei ajunsesem să fac și lucruri pe care le făceau și ceilalți (cărat şi curăţat cuști, îngrijit animale etc.). Asta mi-a dat încredere în mine și m-a făcut să simt că aparțin unui grup de oameni speciali, care lucrează alături de mine pentru aceeași cauză bună și cu forțe care mi s-au părut supraomenești.

 

VOLUNTARII SUNT NIȘTE SUPEREROI!

Aș vrea să închei cu motivele pentru care fac voluntariat și să concluzionez cu ideea că, în ochii mei, VOLUNTARII SUNT NIȘTE SUPEREROI! Și nu vorbesc numai de voluntarii NUCA (pe care îi iubesc), ci de voluntari în general, din orice domeniu. Sunt supereroi pentru că găsesc în ei motivația de a face lucruri fără să fie plătiți, când peste tot în jurul nostru banii reprezintă motorul principal și uneori singura motivație, din păcate. Și nici dacă ai vrea nu ai avea cu ce să-i plătești pentru că pasiunea și dedicarea pe care o au voluntarii sunt neprețuite.

Voluntarii sunt supereroi pentru că decid să contribuie la schimbare în loc să stea degeaba, pentru că pentru ei cauza contează și nu precupețesc niciun efort să lupte pentru ea. Ideea mea este că în fiecare dintre noi este un supererou pe care trebuie să-l descoperim. Și tu poți deveni unul, poți să înveți multe lucruri, poți să ajungi la un nivel superior de înțelegere doar schimbând punctul de vedere, privind situația dintr-un alt unghi și cu siguranță vei ieși îmbogățit din această experiență. Fiind voluntar la NUCA am învățat multe și despre oameni și despre animale. Este un experiență reală, în care simți cum ceea ce faci influențează în mod direct ceea ce se întamplă. Și asta îți dă superputeri.

Cred cu tărie în această categorie de oameni, de supereroi cum le zic eu, și sunt sigură că vom reuși să facem lucruri bune atât pentru animale, cât și pentru oameni și mediu!

For English version please click here.